Imprevizibilul devine posibil.

Te-ai gandit ca e posibil ca moartea cuiva drag sa fie in folosul altora.Parca insusi sufletul lui Vasile inainte sa se duca la cer a mai dat o raita luminandu-ne cu o mica bucurie.La scara mea au fost lasati doi pisoiasi cu ochii albastrii ce te hipnotizeaza din prima.Nu a fost usor pana mi-am convins parintii sa o accepte care deja suferisera destul de pe urma unui animal dar Vasea mi-a fost alaturi si acum doua suflete nevinovate ,inocente ,care merita toata dragostea posibila.Toata ziua am stat cu ei pe piept mangaindu-i si alinandu-mi durerea prin ei deoarece acel gol lasat de vasile poate fi umplut catusi de putin de acesti doi puiuti.Daca i-am luat acasa asta nu inseamna ca pe Vasile l-am uitat sau ca el nu a contat ci din contra .Odata ce iubesti un animal nu mai ai cum sa il uiti oricat ai incerca aminterea lui ramanand profund impregnata in sufletul tau.

Ghinion sau doar o zi proasta?

Uneori ai impresia ca toate merg pe dos.De ce?Ba da vina pe tine , ba pe soarta , ba pe spirite rele .O persoana cunoscută mie care a ţinut ca identitatea ei sa fie ţinută secretă mi-a povestit toate intamplarile neplacute de care a avut parte.Ora 8 dimineaţa.Intinzandu-se , fiindu-i lene sa si gandeasca bam da cu fundul de pamantul rece."Ce inceput bun de zi ",se gandea dansa blestemand ca si-a luat un pat asa inalt.Mai trece ceva vreme.Mama ei ii porunceste sa faca curat si aceasta se supune fara sa comenteze.Cand sa scutere covorul bam da cu degetul in gresie:)))si nu il mai poate misca toata ziua.Foindu-se prin casa mai da cu piciorul si de coltul patului.Isi promite ca in curand patul ăla va face cunoştinţa cu groapa de gunoi ca prea multe necazuri a păţit din cauza lui.Ehaa.Continua ziua bazandu-se ca nimic rau nu se mai poate intampla.Se hotaraste sa faca o baie in cada ca na sa se mai relaxeze si ea.Ce ii trece ei prin stralucita minte?Sa faca scufundari.Totul frumos pana cand este la un pas sa se inece.Incetul cu incetul isi revine din soc si isi promite ca atunci cand va fi mare va avea un jacuzi ca sa nu se mai inece.Cand sa manance ceva din spatele ei sare mama ei speriind-o cu o "urlatoare" ,cum obisnuiesc sa ii spun eu ,pe care oamenii o folosesc ca sa anunte aniversarea cuiva sau venirea unui nou an.O plonjare proasta ,sperieturi la tot pasul,degete rupte...eh nu e cea mai buna zi a ta.

P.S. Povestea este total adevarata.

Prima si ultima mea excursie

Sa rascolim amintirile din excursia clasei a VI-a.Acţiunea se întîmpla acum un an fără o săptămîna.Cu o zi înainte de a pleca în prima mea excursie era soare ,frumos, perfect pentru o excursie.Bineinteles ca mi-am luat haine subtiri panataloni trei sferturi tricouri si un hanorac mai grosut dar nu foarte.A doua zi.Am avut un soc cand am vazut ce frig si in plus mai si ploua.
Prima zi.
La 6 dimineata cred...eram in fata scolii.Cu bagajul facut imbracata de vara:)) si cu o umbrela stateam si asteptam autocarul ,care parca se distra pe seama noastra.Ora 7 .Uzi , infrigurati urcam in autocar care se hotarase sa vina si el dupa o ora.Am mers cu autocarul pana seara cand incepe teroarea.In prima seara aproape inghetati am ajuns la cazarea noastra .Din afara era mmm..Pana am ajuns la ea era sa cad jos de vreo 2 ori dar sa continuam.Cand intram am crezut ca am dat de un azil de batrani cu scari de lemn.Groaza era la baie.Nici macar usi nu erau ci doar niste placi de lemn putrezite care nu se inchideau .Wc-urile erau infecte..natura era un loc mai bun decat casa aia.Credeam ca trebuia sa iasa cineva sa strige a fost o farsaa, dar de unde atata fericire?Paty si Eeea au deschis dulapul si au gasit gandaci.Aveam un bec care era suspendat de un fir foarte nesigur.Paturile in schimb erau mari.Nu ca erau si curate.Dar astea sunt detalii.Tavanul parea sapat cu unghiile nici macar drept fiind.Camera nu avea tavanul patrat ci era ca un fel de grota.Pe pereti la celelalte camere mai scria si RIP cu o culoare care semana cu sangele.Nu aveam pic de caldura si Andreea ma dadea jos de pe patX(Totul bine.Am facut niste farse la telefon si apoi am zis hai sa dormim pana la 12 (era 11:30)si atunci sa ne sculam sa facem o farsa baietilor din clasa de la noi:))la 11:50 cand adormisem in sfarsit vine Gorgo si baam sare pe patul nostru.OOOf!Bineinteles ca nu am mai dormit.Si Paty se duce la baie cu o fata de la 7A.Se intorc repede inapoi plangand afirmand cu tarie ca au vazut o fantoma:))bineinteles ca acum stateam 20 de suflete intr-o grota plus cele de la 7A.Tuturor le era frica si faceau rugaciuni.Au mai ramas cateva realiste si Anki tupeista si cu Larisa sau dus la locul "crimei".Au gasit fantoma care nu era nimic altceva decat o reflexie a lunii care avea o forma stranie.Si asa s-a facut ora 5!Dupa ce am mai ramas cateva in camera au venit si profele de nu stiu cate ori la noi:)) am putut in sfarsit sa punem geana pe geana pana la 6:))bineinteles ca faceam galagie si deranjam pe altii care doreau sa doarma .La 6 scularea.6B(actualul 7B)nu se mai trezea:))era terminata si cersea somn.Ne-am sculat sa induram tortura numit frig!M-am imbracat cu 3 tricouri,2 hanorace.
A doua zi
Lucrurile au decurs normal .Plictiseala a intrat deja in anonimat.
A treia zi(drumul spre casa)
Totul a fost bine pana seara:))Am inceput sa vorbim despre fenomene stranii la 11 - 12 noaptea .Imi era un somn (:|dar am zis sa raman.Lu Chanka ii vine "geniala" idee sa isi imagineze toata lumea ca spiritul unei fetite sta langa mine!Altii ziceau ca e neagra altii alba eu in schimb o vedeam perfecta dar ochii ei ascundeau o neliniste si o tristete profunda care ma speria!Am uitat sa precizez.Eu stateam in spate si pe timpul zilei a deschis soferul trapa din spate sa se mai aeriseasca cat ne-am dus sa vizitam dar nu a mai inchis-o.Asa ca la 1 noaptea stateam cu trapa deschisa cu toate bluzele pe care mi le-am luat pe mine (numai tricouri subtiri)si tot imi era frig!Cand am ajuns acasa am zis multumesc si bodaproste si nu mi-a mai trebuit o a doua excursie la fel de "superba"

Omul

Numai poti de durere?Iti vine sa urlii dar ti se pare ca ai amutit?Numai ai lacrimi sa plangi?Atunci inseamna ca esti om.In fiecare zi sufletele unor fiinte mai bune sau mai rele,mai bogate sau mai sarace parasesc pamantul pentru o lumea mai buna aceea a divinitatii.Plang cand ma gandesc ca nimeni nu va mai alerga cu mine prin casa si ca nu vom mai sparge tablouri impreuna cu ea ,cu Vasile dar asta a fost drumul ei.Anul 2012 a venit mai repede pentru ea si poate ca ne vom revedea acolo sus.Unii zic "era doar o pisica".Ei bine nu ,va inselati .Ea era mult mai mult decat atat.Eram prietena mea.Sa vezi animalul cum il cresti, cum ii apar dintii, cum il hranesti cu seringa deoarece biberonul era prea mare si apoi iti este furat de moarte si tu esti impins inapoi in lumea viilor.Dar este aceasta lume la fel de frumoasa?Nu.Niciodata nu va fi.Cand te decizi sa adopti un animal trebuie sa te gandesti esti dispus sa adopti si sentimente de tristete?

Scenariul vietii

Stii cum e viata?Te ia tare cand ti-e lumea mai draga.Imgineaza-ti ca esti intr-un film.La inceput totul bine frumos intalnesti iubirea vietii indragesti tot ce e langa tine pana si ambalajul aruncat de un nesimtit ti se pare mai bun si apoi vine cauza care schimba situatia fericita intruna de cosmar.In cazul meu a fost destul sa imi moara un animal ca sa fiu ruinata in sufletul meu de orice suflu de prospetime a veseliei.Actul urmator include prelungirea suferintei ,a dramei si atenuarea ei cu mici bucurii cum ar fi o nota buna ,un nou amic bine venit plin de incurajari si apoi urmeaza punctul culminant in care iti este decisa soarta .Ori iti e destinat sa fii spulberat de remuscari si suferinta ori mai primesti o sansa si soarta se revanseaza fata de tine daruindu-ti fericirea zeilor .Deznodamantul e finalul incheiat cu o moarte sumbra dar din care mai se iveste o luminita, perpetuarea genelor tale prin odraslele pe care le-ai invatat sa lupte cu orice ,oricine, oricand si oricat .

Crezi ca nu se poate?

Daca tot am rascolit trecutul sa imi pun si eu pe fata faptele anterioare ce m-au facut omul de acum.La 12 ani cand trebuie sa ai cea mai frumoasa viata sa razi sa zburzi printre ponei cu gandul ca intr-o zi vei deveni o printesa ca Cenusareasa eu deja ma simteam descurajata de anturaj mi se parea inutil sa ma implic in socializare asa ca ma afundam in mancare aceasta facandu-ma intr-un fel mai multumita.De aceea la 12 ani am ajuns la 80 de kg la 1.60 cred.Nu ma cantarisem iar atunci cand am vazut cantarul trecand de 60 de 70 de 75 am inceput sa plang.Cum putusem sa scap fraiele din mana?Deodata toata mancarea mi se parea un inamic dur crud dornic sa iti faca rau .De la un om care mananca non stop zi si noapte, noapte si zi am ajuns la o persoana cugetata care mananca normal, care e dispusa sa intoarca busola vietii la 360 grade deoarece era de ajuns.La 13 ani ajunsesem la 55 de kilograme la un metru saptezeci.Bineinteles ca deodata simti cum toate acele vorbe nespuse pe care le-ai inghitit atunci cand cineva se lega de aspectul tau trebuiau spuse.Am renuntat la fetita speriata de viitor timida care nu avea incredere in ea su am ales-o pe cea puternica dispusa sa infrunte gurile rele ,mizeriile vietii si de ce nu lumea intreaga.Aveam in sfarsit prieteni, ma intelgeam cu toti si cel mai important dintre toate am demonstrat mie insami ca nu sunt cu nimic mai prejos decat un copil slab.Acum la 14 ani am un metru saptezeci si trei 57 de kilograme si respir aer ca un om normal cu o viata normala impovarat de esecul ca am avut nevoie de 12 ani sa imi dau seama ca mancarea nu e totul.So Fuck you life I made you knock-out!

Doze de amintiri

Cum a murit Vasile?Lacrimile reci ce au impovarat pamantul au creat spatiul perfect pentru o alunecare de la balcon.4 etaje e destul pentru o pisica care s-a nascut intr-o viata plina deja de necesarul zilnic,care nu stie sa supravietuiasca, sa isi urmeze instinctul.Destinul si-a urmat neinduratoarea carare nimicind suflete, furand lacrimi de la "norocosii"carora inca nu le-a venit ceasul.Mai au de indurat destule( nu scapa nimeni stati calmi).Dar viata lu Vasile a fost una zbuciumata ca o sticla de sampanie.A mai zburat de la etaj era obisnuita.Imi aduc aminte cum am dus-o la munte.Deoarece a cazut de la etaj numai putea manca.O saptamana nu a mancat nimic.In masina in drum spre munte,mi-am luat un sandwish oribil cu rosii si toate prostiile.Vasile flamanda a inceput deodata sa muste din el :)) ea care niciodata nu a mancat decat piept de pui nici prea prajit nici prea crud.Cum i-a placut ei intotdeauna,perfect.Acum 2 ani am dus-o la mare.A fost de neuitat.Sa o vezi cum zboara prin nisip dar cu mare atentie sa nu se murdareasca este cea mai nepretuita amintire care parca ma strafulgera in continuare.Ca de obicei intervine constientizarea punandu-ti parca o galeata de gheata in cap trezindu-te din ceea ce numesti trecut.

When Love Takes Over

Nu trece nepasator...citeste si vezi ce am de spus.Cand iubesti ceva ai impresia ca niciodata nu va disparea deoarece ea deja era in viata ta ,era parte din sufletul tau.Cuvinte goale pentru unii dar pentru mine dor cand ma gandesc ce am pierdut.Niciodata nu stii ce norocos esti pana nu il pierzi.In cazul meu s-a intamplat si realitatea m-a ajuns din urma trezindu-ma din frumosul vis numit copilarie.Mi-a aratat durerea de a pierde ceva.M-a fortat sa scuip in jurul meu cuvantul moarte.Dar sa numai ne invartim in jurul cozii.Pisica mea o fiinta deosebita a incheiat pactul cu viata in libertate.Afara s-a nascut ,afara a murit.Numele ei era Vasile.Avea 3 ani... 3 ani plini de umor, zgarieturi, alergari prin casa,emotii,zambete strengare cand o vezi mijind ochii dimineata luptand cu soarele,toti acestia incheindu-se cu lacrimile amari ale neputintei de a schimba prezentul.